Ce boli sunt tratate in sectiile de geriatrie?

Stop scrolling: in sectiile de geriatrie sunt tratate in principal bolile cardiovasculare, dementa si alte tulburari neurocognitive, osteoporoza si fragilitatea, diabetul si alte boli endocrine, BPOC si pneumoniile, afectiunile renale si urologice, precum și sindroamele geriatrice precum polimedicatie si risc de cadere. Pe scurt, geriatria nu este despre o singura boala, ci despre cum interacteaza mai multe afectiuni cronice la persoanele de peste 65 de ani.

In 2025, Europa depaseste pragul de 21% populatie de 65+ ani (Eurostat), iar Romania se apropie de 20%. Conform OMS, peste 55 de milioane de oameni traiesc cu dementa la nivel global, iar Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) raporteaza ca bolile cardiovasculare si diabetul raman principalii factori ai anilor traiti cu dizabilitate la varstnici. Sectiile de geriatrie gestioneaza cazuri complexe, integreaza ingrijiri medicale si sociale, reduc spitalizarile si optimizeaza calitatea vietii.

Boli cardiovasculare: hipertensiune, insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala si boala coronariana

Boli cardiovasculare (BCV) sunt cel mai frecvent motiv de ingrijire geriatrica. Hipertensiunea afecteaza peste 60% dintre persoanele de peste 65 de ani, iar fibrilatia atriala (FA) depaseste 10% la 80+. Insuficienta cardiaca (IC) este o cauza majora de re-spitalizare; date recente ale Societatii Europene de Cardiologie (ESC 2023-2024) arata ca la pacientii peste 75 de ani, IC cu fractie de ejectie conservata (HFpEF) este dominanta si adesea coexistenta cu diabet, BPOC si boala renala cronica. In Romania, mortalitatea prin BCV ramane peste media UE (Eurostat 2024), iar sectiile de geriatrie au rol cheie in controlul tensiunii, managementul ritmurilor si optimizarea tratamentului multimorbid.

Planul de ingrijire in geriatrie tine cont de fragilitate, hipotensiunea ortostatica, riscul de cadere si de polimedicatie. Anticoagularea in FA se decide echilibrand riscul de AVC (scor CHA2DS2-VASc) cu riscul de sangerare (HAS-BLED), iar beta-blocantele, inhibitorii SGLT2 si diureticele sunt ajustate pentru functia renala si tensiune. Telemonitorizarea tensiunii si a greutatii reduce re-internarile; mai multe spitale publice din Romania piloteaza in 2024-2025 programe de monitorizare la distanta in IC, in linie cu recomandarile Ministerului Sanatatii privind digitalizarea asistentei.

Esential:

• Hipertensiune: tinta personalizata (adesea 130-139/70-79 mmHg la varstnici robusti, ESC 2023), evitand hipotensiunea.
• Insuficienta cardiaca: diuretice in doze mici, SGLT2 la eligibili, monitorizare zilnica a greutatii.
• Fibrilatie atriala: anticoagulare ghidata de scoruri, controlul frecventei prioritar la fragili.
• Boala coronariana: statine si antiagregante, dar cu atentie la interactiuni si risc de sangerare.
• Reabilitare cardiaca adaptata varstei, cu obiective functionale si prevenirea caderilor.

Tulburari neurocognitive si de sanatate mintala: dementa, delir, depresie

Dementa (Alzheimer si forme mixte) este o patologie centrala in geriatrie. OMS raporteaza in 2024-2025 peste 55 de milioane de persoane cu dementa la nivel global, cu proiectie la 78 de milioane pana in 2030 si 139 de milioane pana in 2050. In Romania, estimarile Societatii Romane Alzheimer indica sute de mii de persoane afectate, cu subdiagnosticare semnificativa. Sectiile de geriatrie realizeaza evaluari MMSE/MoCA, identifica delirul (instalare acuta, fluctuanta) declansat de infectii, medicamente anticolinergice sau deshidratare, si trateaza depresia frecvent mascata de plangeri somatice.

Geriatria coordoneaza planuri non-farmacologice: antrenament cognitiv, activitate fizica, structura a rutinei si sustinerea ingrijitorilor. Pentru dementa, tratamentele simptomatice (inhibitori de colinesteraza, memantina) sunt folosite cu prudenta; antipsihoticele atipice se rezerva agitatiei severe, conform avertismentelor de siguranta (FDA/EMA). Delirul este o urgenta geriatrica: tratarea cauzei (ex. ITU, hipoxie, constipatie), reorientare blanda, corectarea senzoriala (ochelari, aparate auditive) si mobilizare rapida scad durata si mortalitatea. Depresia tarzie raspunde la psihoterapie adaptata, ISRS cu profil de siguranta favorabil si corectarea deficitului de vitamina D si B12.

Esential:

• Dementa: diagnostic timpuriu, plan de siguranta acasa, consiliere juridica timpurie (mandat de ingrijire).
• Delir: cauta intotdeauna o cauza acuta; evita imobilizarea si sedarea excesiva.
• Depresie: screening sistematic (GDS), atentie la risc suicidar si la durerea cronica asociata.
• Somn: igiena somnului inaintea hipnoticelor; evita benzodiazepinele la varstnici fragili.
• Sprijin pentru ingrijitori: reduce burnout-ul si re-internarile; recomandat de OMS si Alzheimer Disease International (2024).

Boli musculoscheletice, osteoporoza si fragilitate

Osteoporoza, artroza si sarcopenia cresc riscul de cadere si fracturi. La nivel global, aproximativ 1 din 3 femei si 1 din 5 barbati peste 50 de ani vor avea o fractura osteoporotica in viata. In UE, se estimeaza sute de mii de fracturi de sold anual, cu costuri directe de miliarde de euro (International Osteoporosis Foundation). In Romania, evaluarile DXA raman subutilizate, iar tratamentele antiresorbtive si anabolice sunt insuficient accesate, desi ghidurile actuale (IOF/ESCEO 2024) recomanda terapie timpurie la risc inalt (FRAX crescut, T-score ≤ -2.5, fractura de fragilitate anterioara).

Sectiile de geriatrie abordeaza integrat: evaluarea riscului de cadere (test Timed Up and Go, scor FRAX), suplimentare vitamina D si calciu, fiziokinetoterapie cu antrenament al fortei si echilibrului, corectarea vederii si a incaltamintei, deprescribing de sedative. Profilaxia fracturilor vertebrale si de sold include tratamente cu bisfosfonati, denosumab sau terapie anabolica la cazuri selectate. Sarcopenia este abordata prin antrenament de rezistenta de 2-3 ori pe saptamana si aport proteic de 1.0-1.2 g/kg/zi, conform recomandarilor ESPEN 2024.

Esential:

• Screening osteoporoza dupa 65 de ani (femei) si 70 (barbati) sau mai devreme cu factori de risc.
• Vitamina D tinita serica 30-50 ng/mL; suplimentare zilnica ajustata sezonului.
• Antrenament echilibru (Tai Chi, Otago) reduce caderile cu 20-30% (OMS, actualizari 2024).
• Revizuirea medicatiei: minimizeaza opioidele, benzodiazepinele si anticolinergicele.
• Corectii in casa: bare de sprijin, iluminat nocturn, covoare fixate; interventii sustinute in programe nationale in mai multe tari UE.

Boli metabolice si endocrine: diabet, dislipidemie, tiroida, malnutritie

Diabetul tip 2 este omniprezent in geriatrie. Conform IDF Diabetes Atlas 2024, prevalenta in Romania se apropie de 10-11% la adulti, cu cifre mult mai mari la 65+. Glicemiile tinta se personalizeaza (de exemplu HbA1c 7.0-7.5% la varstnici robusti, 7.5-8.0% la fragili) pentru a evita hipoglicemiile, responsabile de confuzie, caderi si aritmii. Medicamente precum SGLT2 si agoniști GLP-1 aduc beneficii cardiovasculare si renale, dar trebuie adaptate la greutate si functie renala. Dislipidemia se trateaza cu statine, insa la peste 75 de ani deciziile sunt individualizate pe baza sperantei de viata si preferintelor pacientului (ESC/EAS 2023-2024).

Disfunctiile tiroidiene subclinice sunt frecvente si pot mima depresia sau declinul cognitiv. Evaluarea TSH libera, evitarea tratamentului excesiv cu levotiroxina si monitorizarea ritmurilor sunt esentiale. Malnutritia afecteaza 20-30% dintre varstnicii spitalizati (ESPEN 2024), iar screeningul MUST/GLIM este standard. Suplimentele cu proteine, vitamina D, zinc si acizi grasi omega-3 sunt integrate in planuri de recuperare. Sectiile de geriatrie coordoneaza cu dieteticieni, educatori in diabet si asistenti comunitari, dupa modelul promovat de OMS pentru ingrijiri integrate la varstnici (ICOPE).

Boli respiratorii si infectioase: BPOC, astm la varstnic, pneumonii, gripa si COVID-19

BPOC este prevalent la adultii varstnici, cu exacerbarile sale ca principal motiv de prezentare la UPU iarna. Ventilatia non-invaziva, reabilitarea respiratorie si vaccinarea previn re-internarile. ECDC a raportat in 2024 ca acoperirea vaccinala antigripala la 65+ in Romania ramane sub 30%, sub tinta OMS de 75%. Pneumonia pneumococica si gripa sunt cauze majore de mortalitate sezoniera; schemele de vaccinare (gripal anual, pneumococic PCV20/PPSV23 conform recomandarilor nationale) reduc semnificativ riscul. In geriatrie, tratezi si previi: identifici hipoventilatia nocturna, corectezi tehnica inhalatoarelor si reduci sedativele depresive respirator.

COVID-19 a ramas in 2024-2025 un risc pentru varstnici cu comorbiditati, desi mortalitatea a scazut datorita imunitatii si tratamentelor antivirale. Sectiile de geriatrie gestioneaza sechele post-COVID: deconditionare, disautonomie, insomnie, anxietate. Oxigenoterapia la domiciliu, monitorizarea cu pulsoximetru si planurile de reabilitare respiratorie sunt instrumente standardizate. Colaborarea cu pneumologia si cu serviciile de ingrijire la domiciliu sustine externari mai rapide si mai sigure.

Esential:

• Vaccinare: gripa anual, pneumococic conform varstei/istoricului, scheme COVID-19 actualizate.
• Reabilitare respiratorie: imbunatateste dispneea si capacitatea de efort.
• Tehnica inhalatoarelor: re-evaluata la fiecare consult; prefera dispozitive potrivite fortei inspiratorii.
• Scaderea exacerbarii BPOC: renuntare la fumat, vaccinare, plan de actiune scris.
• Evita benzodiazepinele/opioidele la pacientii cu hipercapnie sau apnee de somn.

Afectiuni renale si urologice: boala cronica de rinichi, ITU recurente, incontinenta, HBP

Boala cronica de rinichi (BCR) este subdiagnosticata la varstnici; estimarile internationale (KDIGO/OMS) indica prevalente de 10-15% in populatia generala, dar peste 30% stadiul 3 la 70+. Ajustarea dozelor de medicamente, evitarea AINS si monitorizarea potasiului sunt cruciale. ITU recurente se asociaza adesea cu incontinenta, prolaps pelvin sau reziduuri post-mictionale; abordarea include seturi de masuri non-antibiotice (hidratare, igiena, estrogen local la femei postmenopauza) si antibiotice ghidate de uroculturi, conform recomandarilor EAU 2024.

Incontinenta urinara afecteaza 30-40% dintre femeile varstnice si 15-25% dintre barbati, crescand riscul de izolare sociala, depresie si cadere nocturna. Antrenamentul planseului pelvin, programarea mictiunilor, reducerea diureticelor de seara si dispozitivele de protectie fac parte din planul de ingrijire. Hiperplazia benigna de prostata se trateaza cu alfa-blocante si, la nevoie, 5-alfa-reductaza, cu evaluare atenta a riscului de hipotensiune ortostatica. Geriatria colaboreaza cu nefrologia si urologia pentru a evita cascada iatrogena si pentru a mentine autonomia pacientului.

Sindroame geriatrice, polimedicatie si management integrat

Sindroamele geriatrice (fragilitate, risc de cadere, delir, imobilitate, malnutritie) traverseaza specialitatile si cer o abordare integrata. Polimedicatie inseamna de obicei 5+ medicamente; in Romania si UE, peste 40-60% dintre varstnici indeplinesc acest criteriu, iar evenimentele adverse medicamentoase contribuie la pana la 10-20% dintre internarile de urgenta la 75+ (date sintetizate de OECD si AGS). Sectiile de geriatrie folosesc criteriile Beers (American Geriatrics Society, actualizari 2023) si STOPP/START v3 (2023) pentru a identifica medicamente potential inadecvate (PIM) si omisiuni terapeutice. Revizuirea lunara a tratamentelor, deprescribing planificat si reconcilierea medicatiei la tranzitiile de ingrijire reduc riscul de delir, caderi si spitalizari repetate.

Evaluarea Complexa Geriatrica (CGA) integreaza functia fizica (ADL/IADL), cognitia, nutritia, echilibrul, contextul social si mediul de acasa. OMS promoveaza ICOPE (Integrated Care for Older People), un cadru implementat gradual si in Romania prin proiecte pilot sustinute de Ministerul Sanatatii si institutii universitare. Indicatorii 2025 vizeaza reducerea re-internarilor la 30 de zile, scaderea polimedicatiei inadecvate si cresterea acoperirii vaccinale. Tehnologiile de teleasistenta si monitorizare a caderilor sunt adoptate tot mai mult, iar implicarea familiei si a ingrijitorilor informali ramane esentiala pentru rezultate clinice bune.

Esential:

• Revizuire medicatie trimestrial sau la fiecare schimbare majora de stare.
• Aplicarea criteriilor Beers si STOPP/START in fiecare internare.
• Plan de prevenire a caderilor: exercitii, corectii la domiciliu, revizuire medicamente.
• Screening malnutritie si plan proteic individualizat (ESPEN 2024).
• Tranzitii de ingrijire cu scrisoare medicala clara si plan de urmarire in 7-14 zile.

Cum lucreaza practic o sectie de geriatrie pentru rezultate mai bune

Ce aduce unic geriatria este coordonarea. In practica, un pacient de 82 de ani cu IC, FA, diabet, osteoporoza si risc de cadere primeste un plan care combina optimizearea farmacoterapiei (deprescribing unde e cazul), fiziokinetoterapie, evaluare sociala, educatie pentru pacient si familie, precum si legatura cu medicul de familie si serviciile comunitare. In 2025, spitale din UE si Romania adopta modele de tip “ortogeriatrie” pentru fracturile de sold, cu dovezi de reducere a mortalitatii la 30 de zile cu 20-30% (studii sustinute de IOF/ESCEO). Unitati Acute de Geriatrie reduc delirul si durata spitalizarii prin protocoale non-farmacologice si mobilizare precoce.

Indicatorii de calitate urmariti international (OMS, OECD) includ: rata de cadere in spital, utilizarea PIM, proportia de pacienti cu plan de externare comprehensiv si rata de re-internare la 30 de zile. Pentru Romania, consolidarea colaborarii intre geriatrie, cardiologie, neurologie, pneumologie, diabetologie si medicina de familie este linia prioritara, alaturi de cresterea acoperirii vaccinale la 65+ (tinta OMS 75% pentru gripa), accesul la DXA si programe de reabilitare. Societatea Romana de Geriatrie si Gerontologie sustine formarea continua si implementarea ghidurilor actualizate pentru o ingrijire bazata pe dovezi, centrata pe pacient.